FACULTATEA DE DREPT

Facultatea de Drept 3

în anul 1832, în urma reformei şcolare a lui Petrache Poenaru, la Colegiul Naţional Sf. Sava sunt create cursuri superioare juridice şi ştiinţifice.

La 17 octombrie 1850 ia fiinţă Facultatea de Drept, în cadrul grupului de studii de la Colegiul naţional Sf. Sava, prima promoţie de jurişti fiind consemnată în anul 1854.

La 25 noiembrie 1859, prin decret princiar, Facultatea de Drept devine instituţie independentă, primul său decan fiind Constantin Boşianu.

La 4/16 iulie 1864, prin Decretul Nr. 765, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza aprobă înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, prin reunirea celor trei facultăţi existente: Facultatea de Drept, Facultatea de Ştiinţe şi Facultatea de Litere şi Filozofie. Facultatea de Drept a avut la începuturile ei 9 catedre, 9 profesori şi 30 de studenţi. în primii ani universitari, disciplinele predate au fost: dreptul roman, dreptul civil român şi procedura dreptului civil, dreptul penal român şi procedura dreptului penal, dreptul comercial, dreptul constituţional, dreptul administrativ şi economia politică. Durata studiilor era de 4 ani.

Legea din 1864 de înfiinţare a Universităţii din Bucureşti a prevăzut o autonomie morală a Universităţii. Astfel, conducerea era asigurată de un rector, ajutat de Senatul universitar, iar facultăţile erau conduse de un decan, ales de profesori şi ajutat la rândul său de Consiliul de Facultate, organizare internă care s-a păstrat până în zilele noastre.

în anul 1908 a fost decernat primul titlu de doctor în drept.

Între anii 1921-1933, conform statisticilor vremii, 43,1% din studenţii României Mari erau înscrişi la Facultatea de Drept, în statistică fiind incluşi studenţii de la toate universităţile existent în România. Pentru instruirea unui număr aşa de mare de studenţi, la Facultatea de Drept din Bucureşti s-a urmărit crearea unei baze materiale deosebite.

Între anii 1934-1936, cu fondurile colectate la iniţiativa decanului Nicolae Basilescu şi cu subvenţii din partea regelui Carol al II-lea şi a ministerului de resort, s-a construit, după proiectele marelui arhitect Petre Antonescu, sediul actual, Palatul Facultăţii de Drept. Acest lucru nu ar fi fost posibil fără strădania profesorilor, a absolvenţilor şi a studenţilor acestei facultăţi, constatare ce se regăseşte şi pe frontispiciul Aulei clădirii.

Din anul 1962, Facultatea de Drept a organizat cursuri postuniversitare în scopul perfecţionării juriştilor din aparatul de stat, administraţie şi economie, cursuri care se organizează, pe alte baze, şi în prezent.

Din anul 1975, în spiritul specific acelei epoci, de unificare a activităţii de învăţământ superior cu activitatea de cercetare ştiinţifică, decanul Facultăţii de Drept a început să asigure şi conducerea Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române, înfiinţat în anul 1954, coordonare care s-a menţinut până la începutul anului 1990.

În perioada 1968-1989, în cadrul Facultăţii de Drept au funcţionat două secţii: drept şi drept economic-administrativ, cu un număr aproximativ de 120 studenţi la prima secţie şi 30 la cea de-a doua, la cursuri de zi.

Din anul 1990, Facultatea de Drept şi-a amplificat prestigiul de care se bucură. Numărul de studenţi a crescut considerabil, iar cursurile sunt organizate în cadrul unui profil unic – Ştiinţe juridice, cu o unică specializare – Drept, 4 ani la cursuri de zi şi 5 ani la cursuri cu frecvenţă redusă. Începând cu anul universitar 2004-2005 se organizează cursuri în sistemul de învăţământ la distanţă, renunţându-se la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă.

Situat pe Bd. Mihail Kogălniceanu nr. 36-46 din Capitală, Palatul Facultății de Drept, clădire monument istoric, a fost construit în perioada 1934-1936.

Palatul Facultății de Drept este printre cele mai frumoase edificii culturale ale Capitalei, și a făcut parte din ansamblul ”Cetății Universitare” prevăzută în planul de sistematizare din perioada interbelică. Din cadrul acestui proiect s-a mai realizat și Casa de Cultură a Studenților “Universul” din Calea Plevnei.

Facultatea de Drept, ca instituție, exista deja, ea apărând la mijlocul secolului al XIX-lea, fiind una dintre facultățile din cadrul Universității din București, fondată de Alexandru Ioan Cuza. Imediat după Primul Război Mondial, numărul studenților Facultății de Drept a crescut de la câteva zeci, la sute, fapt ce a dus la nevoia unui nou sediu propriu.

Între anii 1934-1936, cu fondurile colectate la inițiativa decanului Nicolae Basilescu și cu subvenții din partea regelui Carol al II-lea și a ministerului de resort, s-a construit Palatul Facultății de Drept, după proiectele marelui arhitect Petre Antonescu.

Clădirea a fost ridicată în mijlocul fostului teren de sport ”Romcomit”, devenit un parc cu o vegetație bogată, cu fațada principală spre fostul bd. Gh. Gheorghiu-Dej.

Planul cu o compoziție clară, simetrică este dominat de marea sală circulară cu un diametru de 28 m și o înălțime de 17 m. Aripa dinspre bulevard se întoarce în unghi drept și formează un careu cu o curte de onoare, în centrul căruia intrarea precedată de o scară monumentală alcătuiește elementul central, indicând și axa de compoziție a edificiului.

Întregul corp este decroșat și decorat cu pilaștri pe toată înălțimea lui. Statuile plasate în cadrul celor cinci travee, deasupra intrărilor, sunt realizate de sculptorii Ion Jalea și Costin Georgescu, înfățișând pe Licurg, Solon, Cicerone, Papinian și Justinian.

Construcția Palatului Facultății de Drept a fost finalizată în 1936.

Basoreliefurile de pe pavilioanele de colț, opere ale sculptorului Mac Constantinescu, reprezintă în stânga ”Dezrobirea unui sclav în fața magistraților în Forul roman”, iar în dreapta ”Justinian înconjurat de magistrați prezintă codexul său poporului”.

Construcția a fost executată din zidărie de cărămidă și beton armat. Piatra a fost folosită numai la elementele de construcție ce îndeplinesc și un rol decorativ.

Palatul Facultății de Drept se înscrie în lucrările reușite din perioada cuprinsă între cele două războaie mondiale, în care autorul a folosit tradiția arhitecturii clasice.

Deasupra scenei din Aula Magna a Palatului Facultații de Drept stă scris: ”Acest locaș închinat culturii juridice și statornicirii spiritului de dreptate s-a clădit între anii 1934-1936 prin sârguința profesorilor și prin contribuția și jertfele tineretului studios al Facultății de Drept”.

Astăzi, Palatul găzduiește Facultatea de Drept a Universității din București, Rectoratul Universității din București precum și Colegiul Juridic Franco-Român de Studii Europene.

Facultatea de Drept este una dintre cele mai vechi facultăți ale Universității din București, având o bogată tradiție în cadrul învățământului juridic românesc. Ia ființă la 17 octombrie 1850, iar în 25 noiembrie 1859, prin decret princiar, Facultatea de Drept devine instituție independentă. La 4/16 iulie 1864, prin Decretul nr. 765, domnitorul Alexandru Ioan Cuza aprobă înființarea Universității din București, prin reunirea celor trei facultăți existente: Facultatea de Drept, Facultatea de Științe și Facultatea de Litere și Filosofie.

La 1 octombrie 2013, aripa “Vasile Pârvan”, consolidată și modernizată în perioada 2011-2013, a Palatului Facultății de Drept, este redată circuitului educațional.Sursa:  Agerpress
Bd. Mihail Kogălniceanu nr. 36-46, sector 5, Bucureşti, România CP. 050107

Email: informatii.drept@drept.unibuc.ro

Program cu publicul: luni-joi: 12.00-15.00
Fax: +40(0)21-315.59.47